Impotriva incalcarii drepturilor cetatenilor romani din Italia

Profund preocupat de unele оncгlcгri ale drepturilor cetгюenilor romвni care trгiesc оn Italia єi de presiunea crescвndг asupra acestora, un grup de iniюiativг format din personalitгюi timiєorene a decis public, оn 14.03.2009, sг transmitг o scrisoare deschisг autoritгюilor de la Roma. Iatг textul acesteia єi componenюa grupului:




Excelenюei sale
Dott. GIORGIO NAPOLITANO,
Preєedintele Republicii Italiene,

Excelenюei Sale
Dott. SILVIO BERLUSCONI,
Preєedintele Consiliului de Miniєtri al Republicii Italiene


Excelenюe,

Foarte оngrijoraюi de exacerbarea bine articulatei manipulгri mediatice prin care - de peste cinci ani, dar mult accentuatг оncepвnd din primгvara anului 2007 - оn Italia este uzurpatг identitatea romвnilor, protestгm cu fermitate оmpotriva acestor practici, aflate оn contradicюie cu Carta Naюiunilor Unite, cu principiile єi legislaюia Uniunii Europene, practici care aduc o periculoasг atingere drepturilor individuale єi colective єi pe care le apreciem ca fiind cea mai gravг оncгlcare a drepturilor omului pusг оn act dupг cea de-a a doua conflagraюie mondialг.
Cu uimire єi indignare, opinia publicг internaюionalг єi partea responsabilг a poporului italian urmгresc escaladarea unui fenomen vizibil scгpat de sub chiar controlul acelora care l-au tratat decenii оn єir cu o permisivitate de neоnюeles.
Deplвngem faptul cг falsificarea adevгrului istoric privind originea, tradiюiile, valorile romвnilor se face printr-o campanie care pare pregгtitг оn cele mai mici detalii de cгtre maeєtri оn arta manipulгrii mulюimilor.
Cu toatг responsabilitatea, reiterгm ideea cг tema pe care o constituie nomazii trebuie sг fie una a оntregii Uniuni Europene єi cг este nu numai nedrept, ci єi neconstructiv ca aceasta sг fie lгsatг spre rezolvare unei singure naюiuni.
Este greu de conceput cг, оn secolul al XXI-lea, se оncearcг єtergea cu bunг єtiinюг a diferenюelor dintre noюiunea de cetгюenie єi aceea de apartenenюг etnicг, concepte cu dimensiuni proprii bine definite. Оn Italia, ziariєti cu totul strгini de normele deontologice ale acestei responsabilizante profesii induc оn ultimii ani ideea cг romвnii ar fi, de fapt, exclusiv nomazi, юigani, adicг o etnie cu traiect istoric legat de spaюiul indo-pachistanez єi care vorbeєte o limbг incomprehensibilг pentru europeni.
Este inacceptabil ca, оn mod sistematic , delicte ori infracюiuni cotidiene fгptuite de cгtre persoane avвnd diverse cetгюenii sг fie atribuite romвnilor. S-a ajuns ca pвnг єi despre cetгюeanul italian Marko Ahmetovici care, оn stare de ebrietate la volan, a ucis patru adolescenюi єi a rгnit grav un al cincilea - dar faюг de care justiюia italianг s-a arгtat surprinzгtor de clementг - politicieni єi cunoscuюi realizatori de televiziune din Peninsulг sг afirme, cu rea-credinюг, cг este romвn. A urmat criminalul din Croaюia Bruno Radosavljevic, transformat tot оn... romвn de cгtre gazetari peninsulari specializaюi оn mistificгri. Din nefericire, lista exemplelor de ultragiere a identitгюii noastre este nedrept de lungг.
Nu numai romвnii, al cгror etnonim perpetueazг numele Cetгюii Eterne, sunt victimele manevrelor deja menюionate. Efectul este unul de bumerang. Italienii - ei оnєiєi victime cвndva ale discriminгrii, ale discreditгrii xenofobe, оn multe state unde au emigrat, оn secolul trecut - au ajuns, оn prezent, prin unii dinre ei, sг ameninюe, sг umileascг єi sг atenteze la viaюa unor persoane paєnice, оnsг vinovate cг au sвnge latin. Astfel, persoane fгrг principii єi fгrг discernamвnt maculeazг obrazul italienilor echilibraюi, mulюi dintre ei cu instrucюie solidг єi cu foarte bunг reputaюie, pentru cг a simplifica pвnг la anihilare, a generaliza, a acюiona iresponsabil intrг perfect оn ecuaюia comportamentalг a acelora pentru care istoria se poate rescrie dupг bunul plac, iar viaюa oamenilor poate fi curmatг fгrг remuєcгri, inclusiv prin linєaj.
Оn acest moment, zeci de studenюi strгluciюi din Romвnia studiazг, ca bursieri, оn universitгюi italiene. Nu demult, au fost sfгtuiюi cum sг evite sг devinг victime ale unor acte de linєaj, devenite posibile оn urma unor iresponsabile campanii de presг mistificatoare din Peninsulг. Оn acest context, este bine de єtiut cг bursierii strгini aflaюi la Timiєoara se simt excelent, pentru cг оnvaюг оntr-un climat calm єi sгnгtos.
Timiєoara este un model de civilitate europeanг, unde multietnicitatea єi multiculturalitatea fac parte din atmosfera trгitг оn cel mai firesc mod. Este oraєul pentrucare au optat sг-єi desfгєoare activitatea єi mii de investitori italieni; unii au ales urbea noastrг ca loc unde vor sг se stabileascг definitiv, fiind primiюi cu simpatie єi ospitalitate de cгtre localnici.
Ne exprimгm speranюa sincerг оn normalizгrea cвt mai rapidг a abordгrii prezenюei cetгюenilor romвni оncг aflaюi pe teritoriul italian. Cerem, cu toatг intransigenюa, sг se aducг grabnic rectificгrile cuvenite referitoare la toate cazurile e drept, sunt extrem de numeroase, dar nu noi le-am fabricat - оn care romвnii au fost fгcuюi юapi ispгєitori pentru delicte comise de alюii.
Оn funcюie de evoluюia, pe termen scurt, a evenimentelor, ne rezervгm plгcerea de a vг adresa un cald Bine aюi venit оn Romвnia, оn Timiєoara, oraєul florilor!sau ne vom vedea obligaюi sг ne adresгm justiюiei europene. Оn exact aceeaєi mгsurг ca excelenюelor voastre, ne este preюioasг identitatea nouг hгrгzitг de Dumnezeu, pe care o apгrгm inclusiv prin prezentul demers.
Spre credinюг:
▪ О. P. S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, academician
▪ Acad. prof. dr. ing. Ioan Pгun Otiman, secretarul Academiei Romвne
▪ Dr. Cristian Silviu Buєoi, eurodeputat
▪ Prof. dr. Ioan Talpoє, rector, Universitatea de Vest din Timiєoara
▪ Prof. dr. Nicolae Robu, rector, Universitatea Politehnica din Timiєoara, senator
▪ Prof. dr. Alexandru Moisuc, rector, Universitatea de Єtiinюe Agricole a Banatului
▪ Prof. dr. Єtefan Drгgulescu, rector, Universitatea de Medicinг єi Farmacie, deputat
▪ Prof. dr. Viorica Bгlteanu, Cavaler al Republicii Italiene pentru merite culturale
▪ Ec. Petriєor Morar, om de afaceri
▪ Prof. dr. Marcel Tolcea, director general, Muzeul de Artг din Timiєoara
▪ Prof. Ioan Coriolan Gвrboni, director general, Filarmonica Banatul
▪ Prof. Corneliu Murgu, director general, Opera Romвnг din Timiєoara
▪ Prof. dr. Daniele Pantaleoni, Universitatea de Vest din Timiєoara
▪ Ing. Doina Ostafe, director general adjunct, Biblioteca Centralг Universitarг Eugen Todoran din Timiєoara
▪ Ing. Adrian Bodnaru, director, Editura Universitгюii de Vest din Timiєoara
▪ Ing. Eugen Georgescu, codirector, Editura Eurostampa
▪ Prof. dr. Viorel Marineasa, director, Editura Marineasa
▪ Ing. Mircea Rгulescu, codirector, Editura Eurostampa
▪ Ing. Robert Єerban, director, editura Brumar, realizator TV
▪ Doru Botoiu, vicepreєedinte, Societatea Timiєoara
▪ Prof. dr. Suzana Fвntвnariu, Universitatea de Vest, artist plastic
▪ Ing. Cristian Telescu, director general economic, Universitatea de Vest din Timiєoara
▪ Tiziano Chiarotto, om de afaceri italian
▪ Beniamino Pizzuto, om de afaceri italian
▪ Ec. Victor Enache, preєedinte, Asociaюia culturalг Cвrlibana